Realitatea personajelor din literatura satului românesc

Îmi place literatura română, mereu mi-a plăcut. Fie că vorbim de clasici, de moderni sau de contemporani, îmi place să-i citesc pe scriitorii noștri și nu e nimic mai frumos decât să pătrunzi sensul real și profund al cuvintelor limbii române, exact așa cum le-au scris creatorii cărților.  Opera originală nu se poate compara cu traducerea, oricât de bună ar fi aceasta din urmă.

Obersv însă că literatura română este subapreciată în zilele noastre și mult mai puțin citită de tineri. Poate că nici abordarea operelor românești în școli nu este cea mai fericită, iar interesul nu este stârnit așa cum ar trebui.

Celor care au citit, totuși, romanele din programa școlară, le recomand reportajul de mai jos, despre originile lui ,,Ion”, ale ,,Fefeleagăi”, ale ,,Baltagului” sau ale ,,Pădurii spânzuraților”.

Ne-am întrebat noi oare, vreodată, cum au fost Ion Pop al Glanetașului și familia lui în viața reală? Știm deja că romanul lui Rebreanu face parte din categoria celor realiste, deci că este inspirat din realitate și prezentarea faptelor se face în mod obiectiv, așa cum sunt observate de către autor.

ion-2_31388500

Totuși, nu m-am gândit niciodată la viața reală a lui Ion. Din reportajul publicat de Wikibay pe Youtube aflăm că, în realitate, Ion și Ana s-au căsătorit și au avut 6 copii, Ana nu și-a pus capăt zilelor, ci dimpotrivă, și-a crescut copiii cum a putut mai bine, harnică și stoică. Ion nu a murit de mâna lui Gheorghe, ci l-a răpus boala, ceea ce a făcut ca Ana să rămână mamă singură.

Două dintre fiicele lor erau încă în viață în anul 2012 și ne spun amandouă, cu tristețe în suflet, că păstrează romanul lui Rebreanu cu sfințenie, pentru că este despre familia lor, despre părinții lor iubiți, pe care îi regretă; romanul este o adevărată comoară pentru ele, ce păstrează între paginile ei istoria unei generații.

Saveta Lazăr, una dintre fiice, spune, cu lacrimi în ochi, că iubește cartea și că vrea să îi fie pusă alături în mormânt, ca să o aibă și pe lumea cealaltă.

Xenia Pop, cealaltă fiică, povestește cum Ana a avut-o la vârsta de 45 de ani; la fel ca și Saveta, Xenia prețuiește amintirile legate de familia lor și regretă faptul că nu are poze cu tatăl lor. Vorbește cu emoție despre mamă și se mândrește că îi seamănă.

O altă nuvelă cunoscută a literaturii române, ,,Fefeleaga”, a lui Ion Agârbiceanu, face ca eroina să rămână nemuritoare. Fefeleaga (sau Sofia David pe numele real) a trăit în realitate și l-a inspirat pe Agârbiceanu să scrie o nuvelă despre ea. Acum, ultimul urmaș al Fefeleagăi, Gheorghe David, strănepotul ei, confirmă faptul că eroina lui Agârbiceanu a fost reală și îi păstrează intactă memoria, trăind în casa care odată a fost a ei.

fefeleaga

Ilderim Rebreanu, nepotul lui Liviu Rebreanu, povestește adevărul despre fratele scriitorului, Emil Rebreanu, care a stat la baza cunoscutului roman ,,Pădurea Spânzuraților”. Condamnarea la moarte a acestuia din urmă a venit ca o consecință indirectă a coșmarurilor pe care le avea, a conștiinței sale vii și neliniștite.

padurea

Emil Rebreanu a luptat în timpul Primului Război Mondial, dar împotriva românilor; astfel, a ajuns să aibă nopți la rând coșmaruri în care fratele său, Liviu, se afla pe front, în armata românilor, iar Emil era obligat să tragă în direcția acestuia. Nemaiputând suporta gândurile negre, Emil Rebreanu hotărăște să dezerteze și fuge, dar este prins și, recunoscându-și vina, este condamnat la spânzurătoare.

Ilderim Rebreanu păstrează vie amintirea fraților Rebreanu, în așa fel încât tragedia familiei să nu fie dată uitării, chiar dacă este dureroasă, pentru că face parte din realitatea strămoșilor săi.

,,Baltagul” lui Mihail Sadoveanu, este, după mine, un roman cutremurător. Crimă, durere și tăria de caracter a unei femei-emblemă din literatura română – Vitoria Lipan, toate se regpsesc în romanul lui Sadoveanu, și acesta închizând între paginile sale, de fapt, o poveste reală.

Dovada o avem astăzi tot prin intermediul urmașilor Lipanilor; Ilie Lipan este cel care ne vorbește despre strămoșii lui, fără să uite vreodată tragedia prin care au trecut din pricina lui Calistrat Bogza (cel care l-a ucis pe Nechifor) – el însuși spune, cu tristețe în privire, că nu i-ar putea ierta niciodata pe cei din neamul Bogza.

Ilie Lipan are, la rândul său, 12 copii. Ca dovadă a faptului că personajele din romanul lui Sadoveanu au un loc bine stabilit în inima lui Ilie, acesta și-a numit primii patru copii după cei patru membri ai familiei Lipan de odinioară – Vitoria, Nechifor, Minodora și Gheorghiță.

baltagul-13

Am privit reportajul cu emoție, pentru că m-a purtat înapoi în timp, mai aproape de personajele pe care le-am cunoscut în liceu; toate vorbesc despre viața românilor autentici de odinioară, iar urmașii lor vin să ne confirme existența unei alte lumi, o lume despre care noi, copiii secolului vitezei, nu știm mare lucru și care e foarte departe de noi.

Mai mult, cuvintele urmașilor acestor celebre personaje-oameni transmit emoție, durere, dar și mândrie și o dragoste deosebită pentru aceia care le sunt strămoși și ale căror povești sunt păstrate cu grijă și transmise posterității prin romanele unor scriitori care au știut să surprindă autenticitatea vieții.

Reportajul aici: https://www.youtube.com/watch?v=QG9x2ODMorE.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: